Aceasta este valoarea financiară estimată a contribuțiilor aduse de organizațiile neguvernamentale în sprijinul sectorului public și a categoriilor vulnerabile în perioada inițială a epidemiei de coronavirus în România (perioada martie – mai 2020).

Numărul estimat de beneficiari direcți ai inițiativelor de sprijin derulate de organizațiile neguvernamentale pe perioada inițială a pandemiei depășește 30.000 de oameni.

Asta în timp ce:

• Finanțările alocate de autoritățile publice centrale și locale pentru organizațiile neguvernamentale care furnizează servicii sociale continuă să rămână „per total la un nivel foarte scăzut” si excesiv birocratizate
• Cuantumul subvențiilor pentru servicii sociale furnizate de către organizațiile neguvernamentale a scăzut continuu în perioada 2014 – 2017, consecutiv constatându-se înjumătățirea numărului de beneficiari pentru care s-au primit aceste subvenții în anul 2017 față de anul 2013.
• Organizațiile neguvernamentale cu domeniul de activitate Sănătate reprezintă la nivel național un procent redus din totalul ong-urilor active în România (în medie 12%). Trebuie subliniat că în regiunea București-Ilfov, organizațiile neguvernamentale active în domeniul Sănătate reprezintă 28% din totalul ong-urilor înregistrate.

În perioada octombrie 20189 – iunie 2020, fundaţia Romanian Angel Appeal a elaborat un raport de monitorizare privind finanțarea organizațiilor neguvernamentale medico-sociale în România (Finantarea Organizatiilor Neguvernamentale Medico-Sociale_Monitorizare_2020), inclusiv implicarea ONG în pandemia COVID-19.

Concluziile nu sunt surprinzătoare, mai ales pentru organizaţiile active în domeniu, care se confruntă cu aceleaşi dificultaţi, an de an.

Sursele publice locale și naționale sunt cele mai puțin coerente din punct de vedere al mecanismelor de finanțare și cele mai puțin importante din punct de vedere al cuantumului net disponibil organizațiilor neguvernamentale medico-sociale.

Finanțările din fondurile structurale europene sunt departe de potențial, în special din cauza poverii birocratice a procedurilor.

Finanțările din fonduri ale organizațiilor internaționale și din fonduri private sunt cele mai coerente și importante surse pentru organizațiile neguvernamentale medico-sociale active în România.

Deși Ministerul Sănătății este unul dintre beneficiarii importanți ai activităților derulate de către organizațiile neguvernamentale în domeniul medico-social, implicarea financiară a acestuia este cea mai redusă dintre toate instituțiile publice implicate în zona serviciilor medico-sociale. În cadrul cercetării calitative realizate pentru acest raport, Ministerul Sănătății are zero mențiuni în privința colaborării cu organizațiile neguvernamentale în zona obținerii de finanțare (organizațiile internaționale și Ministerul Fondurilor Europene sunt entitățile cu cele mai multe mențiuni).

În privința finanțărilor din fonduri publice, locale sau naționale, principala problemă este cuantumul redus al finanțărilor disponibile pentru activitățile medico-sociale în combinație cu o birocrație excesivă a instrumentelor de finanțare. Cuantumul total al subvențiilor acordate anual nu a depășit 4,6 milioane de Euro, iar numărul organizațiilor neguvernamentale cărora le-au fost acordate astfel de subvenții nu depășește cifra de 138 pe an, sub 10% din totalul organizațiilor neguvernamentale acreditate ca furnizori de servicii sociale.

„Stăm la mâna consilierilor locali când aplicăm pentru finanțări. Uneori le primim, alteori nu, procesul este foarte subiectiv în funcție de cum cred consilierii locali.” – Coordonator ONG

Soluţiile identificate la nivel central pentru creşterea accesului ONG din domeniul socio-medical cuprind:

1. pe termen scurt:

• Modificarea articolului 11 din Ordinul Ministerului Sănătății nr. 377/2017 cu adăugarea la alineatul 1 a organizațiilor neguvernamentale active în domeniul medico-social. Această modificare va corecta discriminarea prezentă permițând încheierea de contracte pentru desfășurarea de activități prevăzute în programele naționale de sănătate publică între direcțiile de sănătate publică și organizațiile neguvernamentale.
• Introducerea unor condiționalități pentru instituțiile publice din sistemul sanitar care accesează programe de finanțare sub axele 2, 3 sau 4 în cadrul POS 2021 – 2027 în sensul obligativității de a avea parteneri sau co-aplicanți organizații neguvernamentale cu experiență în domeniul medico-social.

2. pe termen lung:

• constituirea unui Fond Național destinat finanțării activității organizațiilor neguvernamentale din domeniul medical prin care, pe baza unor criterii clare de eligibilitate și transparență, să se poată asigura o finanțare multi-anuală predictibilă determinată de prioritățile naționale de sănătate publică stabilite prin Strategia Națională de Sănătate Publică.
• Crearea unui program de finanțare în cadrul uneia dintre axele prioritare din POS 2021 – 2027 dedicat exclusiv organizațiilor neguvernamentale din domeniul medico-social (pe modelul granturilor Spațiului Economic European).

În ceea ce priveşte relația financiară cu autoritățile publice locale, măsurile identificate sunt în principal:

• Introducerea obligativității legale pentru autoritățile locale de a deschide apeluri de finanțare multi-anuale pentru activități medico-sociale derulate de organizațiile neguvernamentale. În aceste apeluri trebuie luate în considerare prioritățile de sănătate publică stabilite în Strategia Națională de Sănătate.
• Îmbunătățirea Hotărârii de Guvern nr. 867/2015 privind nomenclatorul serviciilor sociale în sensul creșterii specificității tipurilor de activități eligibile pentru finanțare.
• Creșterea transparenței și stabilirea de reguli clare pentru procesele de contractare sau alocare de fonduri organizațiilor active în domeniul medico-social în special de către autoritățile publice locale.

Raport privind Finantarea Organizatiilor Neguvernamentale Medico-Sociale_Monitorizare_2020

The post Oportunități și vulnerabilități în finanțarea serviciilor medico-sociale pentru pacienții cu TB, HIV și Hepatită first appeared on Stop TB Romania.

Am strâns AICI câteva dintre cuvintele frumoase şi fotografiile primite din partea dispensarelor cu materialele trimise de noi:

Actualități de pe frontul TBC

The post Actualităţi de pe frontul TBC first appeared on Stop TB Romania.

Raportul analizează modelul de îngrijire în sistem ambulatoriu a pacienților cu tuberculoză aplicat în România prin comparaţie cu modelul de îngrijire TB centrată pe persoană, așa cum este propus în documentul publicat de Biroul Regional European al Organizației Mondiale a Sănătății (OMS), în 2017: „A people-centred model of tuberculosis care. A blueprint for Eastern European and Central Asian countries”.

În România, în prezent, modelul de îngrijire a pacienților cu tuberculoză are la bază metodologia de implementare a Programului Național de Prevenire, Supraveghere și Control al Tuberculozei (PN-TB) publicată în septembrie 2015, cu actualizările ulterioare. O evoluție foarte recentă este apariția metodologiei de implementare a Proiectului-Pilot privind modelul de îngrijire în sistem ambulatoriu a pacienților cu tuberculoză din România (Proiectul-Pilot), publicată în aprilie 2020 în Monitorul Oficial.

Din analiza comparativă efectuată între metodologia în vigoare de îngrijire a pacienților cu tuberculoză în România, modelul proiectului pilot propus și publicat în Monitorul Oficial în aprilie 2020 și modelul propus în 2017 de Organizația Mondială a Sănătății (OMS), se remarcă apropierea consistentă a Proiectului-Pilot de modelul OMS și diferențe considerabile între modelul în vigoare în prezent în România și modelul OMS.

Raportul analizează şi identifică probleme şi vulnerabilităţi pe fiecare componentă de îngrijire medical la care are acces pacientul:  implicarea asistenței medicale comunitare și a mediatorilor sanitari, implicarea medicinei primare (medicii de familie) şi Dispensarele de Pneumoftiziologie.

Principalele bariere în implementarea și extinderea îngrijirilor medicale în ambulatoriu pentru bolnavii cu tuberculoză sunt:

• Întârzierea dezvoltării rețelei de asistență medicală comunitară în România cauzată de lipsa de interes a autorităților centrale și locale pentru domeniu.
• Implicarea insuficientă a medicinei primare în dezvoltarea rețelei de asistență în ambulatoriu pentru pacienții cu tuberculoză
• Dotarea tehnică neuniformă a dispensarelor de pneumoftiziologie de pe teritoriul României

Recomandările ce reies în urma analizei modelului de îngrijire a pacienților cu tuberculoză aplicat în acest moment în România sunt:

1. Prioritizarea investițiilor în județele vulnerabile pentru a asigura sustenabilitatea scalării la nivel național a modelului de îngrijire în ambulatoriu a pacienților cu tuberculoză și monitorizarea activă și periodică a indicatorilor relevanți
2. Modificarea stimulentelor financiare acordate medicilor de familie implicați în circuitul îngrijirii ambulatorii pentru pacienții cu TBC
3. Deblocarea furnizării de servicii de asistență medicală comunitară de către cabinetele de medicină de familie și de alți furnizori privați
4. Refacerea modelului de responsabilități în administrarea tratamentului antituberculos sub directă observare
5. Îmbunătățirea dotărilor tehnice de la nivelul Dispensarelor de Pneumoftiziologie și al rețelei de asistență medicală comunitară
6. Raportarea corectă și de calitate a datelor referitoare la activitatea rețelei de asistență medicală comunitară
7. Întărirea capacității de inspecție și sancționare reală a autorităților locale care nu respectă legislația din domeniul asistenței medicale comunitare

Găsiţi la linkul de mai jos raportul integral:

https://bit.ly/reforma_ambulatoriu_TBC

The post Modelul de îngrijiri în ambulatoriu – momentul schimbării first appeared on Stop TB Romania.

11 martie 2020. 29 de cazuri de infecție cu noul coronavirus confirmate în România, dintre care 12 noi. Abia începe.

Cu 4 zile înainte de declararea stării de urgenţă, echipa Romanian Angel Appeal porneşte una dintre cele mai intense şi motivante acţiuni de brainstorming: noi ce facem? Ce facem cu beneficiarii proiectelor noastre, în special cu pacienţii cu tuberculoză? Ei sunt mai vulnerabili, plămânii lor, fie că sunt pacienţi vindecaţi, fie că sunt în tratament, sunt mult mai sensibili la orice altă infecţie. Iar COVID-19, aşa ucide: afectând puternic plămânii. Cum putem ajuta și noi, cum putem susține efortul întregii ţări de a trece cu bine de pandemie?

Pe 16 martie, prima zi din starea de urgenţă, aveam deja răspunsul, pentru că suntem mulţi şi avem multe idei: pe de o parte vom distribui materiale de protecţie şi dezinfectanţi personalului medical din dispensarele de TBC din 5 judeţe, pe de altă parte vom explora posibilităţi alternative de a ajuta pacienţii cu tuberculoză pe termen mediu şi lung, astfel încât sistemul de îngrijiri şi suport să fie pregătit pentru o altă situaţie de urgenţă.

Şi am început căutările: bani şi materiale.

Pentru bani, am iniţiat o campanie publică de strângere de fonduri şi am apelat la Fondul Global de Luptă împotriva SIDA, Tuberculozei şi Malariei, finanţatorul internațional care din 2004 a investit în România zeci de milioane de euro pentru combaterea HIV/SIDA şi Tuberculozei. Ne-a încurajat faptul că şi ei au înţeles situaţia excepţională în care se află întreaga lume şi au pus umărul la eforturile de limitare a numărului de infectări. După finalizarea analizei de nevoi pentru 5 județe, am primit și răspunsul pe care îl aşteptam: go for it! În discuțiile cu dispensarele și în colectarea nevoilor de la firul ierbii ne-au ajutat și colegii noștri din Parteneriatul Stop TB România: Iulian Petre de la UNOPA şi Ştefan Răduţ, Cătălina Constantin și Monica Ghiță de la ASPTMR, cărora le mulțumim că au fost alături de noi.

Pentru materiale, a fost un efort extenuant de a găsi stocuri disponibile într-o perioadă în care pe toate continentele se cumpărau cantităţi uriaşe de măşti şi mănuşi, la preţuri care ajunseseră prohibitive. Şi nu doar lipsa materialelor era problema ci mai ales calitatea acestora. Am verificat fiecare producător, fiecare marcă de măşti, mănuşi sau dezinfectant, să aibă caracteristicile de calitate necesare şi marcaj CE, adică să fie certificate în Uniunea Europeană.

A fost o muncă uriaşă într-un context nou pentru toată lumea, cu piedici şi riscuri cu care nu ne întâlnim în activitatea noastră obişnuită. Am urmărit în permanenţă sistemul de alertă al InfoCons pentru a elimina din listă acele mărci de produse considerate riscante pentru sănătate.

Încet-încet am adunat peste 3 tone de materiale, ca furnicuţele.

Miercuri, 27 mai, a plecat primul camion către Dispensarele de TBC Arad, Lipova, Sebiş, Craiova, Medgidia, Calafat, Hârșova, Cernavodă, Mangalia, Buhuşi, Pașcani, Hârlău şi Segarcea.

Joi, 28 mai a plecat a doua maşină încărcată ochi către dispensarele TBC Iași, Constanta, Hârlău, Pașcani, Bacău, Onești, Moineşti, Comăneşti, Segarcea și către Spitalul de Pneumoftiziologie Leamna.

Dispensarele de TBC din ţară sunt, în marea lor majoritate, secții ale spitalelor orăşeneşti. Întotdeauna vor prima nevoile secțiilor cu paturi faţă de secțiile de tratament în ambulatoriu, mai ales în spitalele cu resurse limitate. Ne dorim ca oamenii care lucreaza cu pacienţii cu tuberculoză, care în această perioadă au făcut eforturi enorme de a duce tratamentul la pacienți acasă, sa beneficieze de materiale de protecţie, pentru a-și continua munca.

Campania de fudraising continuă, pentru că, să nu uităm, Organizaţia Mondială a Sănătăţii (WHO) şi Centrul European pentru Prevenirea și Controlul Bolilor (ECDC) avertizează că nu “dacă?”, ci “când va veni al doilea val?” este întrebarea la care trebuie să răspundă guvernele lumii.

Până atunci, faptul ca noul coronavirus este în comunitate ne face pe toți mai atenți la aplicarea măsurilor de precauție, pentru că orice persoană care se prezintă la un seviciu, fie el medical, social, de suport, administrativ etc poate fi infectată. De aceea, lucrătorii medicali care se deplasează în comunități trebuie sa fie și ei protejați corespunzător. Este o realitate cu care vom trăi o lungă perioadă şi care nu trebuie să afecteze continuarea serviciilor esențiale și șansele de vindecare ale pacienților cu TBC. Practic, nu vrem să lăsăm ca cea mai tânără pandemie (COVID19) să amplifice cea mai bătrână epidemie din lume (TBC).

The post Scut pentru dispensarele de TBC și pentru pacienți first appeared on Stop TB Romania.

Fundaţia Romanian Angel Appeal se alătură Stop TB Partnership şi trage un semnal de alarmă cu privire la impactul măsurilor anti COVID-19 asupra gestionării celei mai vechi şi periculoase epidemii din istoria umanităţii – tuberculoza.

Un studiu realizat în ultimele luni de Stop TB Partnership, cel mai mare organism mondial de luptă împotriva tuberculozei, în colaborare cu Imperial College, Avenir Health, Johns Hopkins University şi USAID  atrage atenţia asupra accesului redus al pacienţilor cu tberculoză la diagnostic și tratament în contextul pandemiei COVID-19, ceea ce afectează grav pe termen lung lupta împotriva tuberculozei la nivel mondial .

În România, începând din luna martie, atenţia autorităţilor din domeniul medical a fost orientată, în mod justificat, către gestionarea pandemiei COVID-19, ca urgenţă de sănătătate publică. În acelaşi timp însă, măsurile de restricţie a circulaţiei au afectat accesul persoanelor cu simptome de TBC la diagnostic iar serviciile de identificare activă au fost reduse drastic. Numărul persoanelor care s-au prezentat la spitale pentru diagnostic a scăzut substanţial iar pacienţii necontagioşi au fost externaţi, urmând a lua tratamentul în ambulatoriu, la domiciliu.  

În lipsa măsurilor de suport în comunitate şi pe fondul tergiversării adoptării normelor de aplicare ale Legii 302 / 2018 privind măsurile de control al tuberculozei[1], complianţa la tratament, mai ales în cazul pacienţilor vulnerabili, cu situaţie socio-economică precară, este la risc.

De aceea, solicităm Guvernului României, Ministerului Sănătăţii şi autorităţilor locale să nu uite de tuberculoză pe fondul pandemiei COVID-19 întrucât efectele pe termen lung nu vor putea fi gestionate.

Astfel:

1. Adoptarea normelor de aplicare ale legii 302/2018 este urgentă, astfel încât pacienţii trataţi în ambulatoriu să poată beneficia de drepturile stipulate în lege, mai ales date fiind condiţiile economice actuale.
2. Guvernul României şi Ministerul Sănătăţii trebuie să se asigure că bugetul Programului Naţional de Prevenire, Supraveghere şi Control al Tuberculozei acoperă integral medicamentele împotriva tuberculozei sensibile şi a tuberculozei rezistente, în special noile medicamente recomandate de OMS.
3. Asigurarea tratamentului complet şi corect, conform recomandărilor OMS este vitală, în special medicamentele de ultimă generaţie, cu efecte adverse mai puţine. Nu este momentul ca managerii spitalelor ce tratează pacienţi cu TBC să facă economii la medicamente. Pe termen mediu şi lung o eventuală lipsă a medicamentelor ne va costa pe toţi mult mai mult.
4. Direcţiile de Sănătate Publică Judeţene trebuie să se asigure că asistenţii medicali comunitari şi mediatorii sanitari pe care-i coordonează metodologic colaborează cu Dispensarele TBC pentru distribuirea tratamentului în ambulatoriu şi pentru monitorizarea pacienţilor cu TBC din comunităţile lor, conform Ordonanţei de Urgență a Guvernului nr. 18/2017 privind asistența medicală comunitară, aprobată cu modificări și completări prin Legea 180/2017[2].
5. Spitalele care au în evidenţă pacienţi cu TBC trebuie să se asigure că personalul medical care are contact cu pacienţii dispune de materialele de protecţie adecvate, inclusiv pentru COVID-19. De asemenea, în cazul personalului medical care transportă medicamentele la domiciliul pacientului, spitalele trebuie să asigure combustibilul necesar.

Suntem acum într-un moment de cotitură în care măsurile adoptate de autorităţile române pentru controlul tuberculozei pot face diferenţa între menţinerea acesteia la nivelul actual sau explozia cazurilor într-un viitor nu foarte îndepărtat.

Analiza realizată de Stop TB Partnership, „Impactul potențial al ​​măsurilor împotriva COVID-19 asupra tuberculozei în țările cu număr mare de cazuri” (https://bit.ly/ModelingReportStopTB), arată că:

„În timp ce măsurile stringente pentru gestionarea pandemiei COVID-19 pot dura doar câteva luni, acestea ar putea avea un impact de durată asupra luptei împotriva tuberculozei, prin efectele produse în principal în ceea ce priveşte accesul la diagnostic și tratament anti-TB.

La nivel global, o perioadă de 3 luni de restricţii și o relaxare prelungită de 10 luni ar putea duce la 6,3 milioane de cazuri suplimentare de tuberculoză între 2020 și 2025 și la 1,4 milioane de decese TBC suplimentare în această perioadă.

Astfel, incidența globală a tuberculozei și numărul de decese în 2021 ar putea crește până la nivelurile înregistrate ultima dată între 2013 și 2016, ceea ce înseamnă un regres de 5 până la 8 ani în lupta împotriva tuberculozei, din cauza pandemiei COVID-19.

 Rezultatele pe termen lung pot fi puternic influențate de ritmul recuperării pe termen scurt.

Pentru a recupera progresul realizat în ultimii ani prin eforturi și investiții crescute în tuberculoză, este important să existe măsuri și resurse suplimentare care să identifice rapid persoanele bolnave de TBC dar care nu au fost diagnosticate în această perioadă. E nevoie de acţiuni de identificarea activă a cazurilor, alături de implicarea comunității și urmărirea contactelor. Asigurarea accesului la tratament neîntrerupt, de calitate și la  îngrijire pentru fiecare persoană cu TBC va fi esențială.”

Fundaţia Romanian Angel Appeal este partener al Stop TB Partnership din 2009, în eforturile internaţionale de reducere a impactului tuberculozei asupra populaţiei.

Persoană de contact

Silvia Asandi,

Director General

Fundaţia Romanian Angel Appeal

[1]  Art. 15. – (1) În vederea asigurării aderenței la tratament a pacientului diagnosticat cu tuberculoză, acestuia i se acordă o indemnizație lunară de hrană, pe toată perioada de tratament în ambulatoriu.

[2] Supraveghează tratamentul pacienților cu tuberculoză și participă la administrarea tratamentului strict supravegheat (DOT/TSS) al acestora, în limita competentelor profesionale;

The post Tuberculoza în vremea COVID-19: Măsurile de restricţie a circulaţiei au afectat accesul la diagnostic al românilor cu simptome de tuberculoză iar serviciile de identificare activă au fost reduse drastic first appeared on Stop TB Romania.

Secretariatul Parteneriatului Stop TB International a organizat o evaluare rapidă a impactului pe care pandemia COVID-19 și măsurile de stopare a acesteia îl au asupra răspunsului la TBC in 20 de țări dintre cele mai afectate din lume, care adună 54% din cazurile de tuberculoză la nivel global. Similar, Coaliţia Globală a Activiştilor TB (GCTA) derulează  un studiu internaţional în rândul membrilor săi proveniţi din societatea civilă şi comunităţi din 16 ţări.

Rezultatele acestor evaluări indică faptul că măsurile luate pentru stoparea pandemiei COVID-19 produc perturbări semnificative în programele naţionale de control al tuberculozei și au un impact masiv asupra comunităților și persoanelor afectate de boală, în special cele din rândul grupurilor vulnerabile, care au dificultăţi în a accesa tratamentul, îngrijirea medicală și alte tipuri de sprijin.

Principalele constatări ale evaluării rapide a programelor naţionale de control al tuberculozei (PNCT) includ:

• Toate PNCT au raportat că sunt angajate în răspunsul la COVID-19. Cel puțin 40% dintre PNCT au raportat că unităţile sanitare care tratează tuberculoză (spitale, dispensare) sunt folosite pentru răspunsul la COVID-19; toate PNCT au menționat că planurile naționale de răspuns la COVID-19 menţionează că unităţile sanitare care tratează tuberculoză vor fi pe deplin implicate dacă COVID-19 se va răspândi mai mult..
• PNCT au subliniat că fac tot posibilul pentru a se asigura că gestionarea Programului TB nu este afectată, dar condițiile devin foarte dificile.
• Se observă o scădere a numărului de persoane care se prezintă / accesează servicii pentru tuberculoză. India, ţara cea mai afectată de TBC din lume, a raportat o scădere de aproximativ 80% a notificărilor zilnice de tuberculoză în perioada de restricţie a circulaţiei în comparație cu media notificărilor zilnice. Lipsa de date în timp real generează dificultăţi chiar și autorităților naționale în evaluarea situației în ceea ce privește scăderea notificărilor și identificarea cazurilor.

Alte situații observate sunt:

• Oamenii evită să meargă sau nu au posibilitatea să ajungă la spitale și dispensare din cauza restricţiei circulaţiei și a reducerii mijloacelor de transport.
• Întreruperi în transportul de spută și în furnizarea diferitelor tipuri de suport pentru tratament.
• Activitățile de depistare activă a TBC s-au oprit.
• PNCT nu au avut timp să se pregătească pentru utilizarea tehnologiei digitale pentru a monitoriza respectarea tratamentului
• Întreruperea activităților de diagnostic, din cauza lipsei de personal și uneori chiar a spațiului de laborator.
• Întreruperea activităților planificate, inclusiv a activităților incluse în graturile Fondului Global, din cauza restricțiilor de circulaţie – formare, supraveghere, servicii oferite grupurilor vulnerabile – inclusiv migranți, elaborarea și aprobarea Planurilor strategice naționale și elaborarea solicitărilor de finanțare.
• Înrolarea și derularea în studiile mari de cercetare în domeniul TBC s-au oprit.

Toate PNCT au mai menţionat îngrijorări cu privire la:

• vulnerabilitatea persoanelor cu TBC sensibilă și TBC rezistentă la medicamente faţă de COVID-19;
• gestionarea tuberculozei rezistente la medicamente, deoarece spitalele sunt grav afectate sau chiar complet orientate către răspunsul la COVID-19;
• lipsa echipamentului personal de protecție pentru furnizorii de servicii medicale care sunt demoralizați, cu volum de muncă imens;
• capacitatea de aliniere la reformele în curs de desfășurare și planificate ale sistemelor de sănătate (inclusiv modificări ale sistemelor de finanțare).

Studiul derulat de Coaliţia Globală a Activiştilor TB (GCTA) în rândul comunităților, organizaţiilor societăţii civile și persoanelor afectate de tuberculoză a constatat un impact sever și similar al situației COVID-19 asupra gestionării problematicii TBC și a persoanelor cu TBC.

• Acces redus la testare din cauza lipsei mijloacelor de transport în comun pentru a ajunge la unităţile sanitare TB, frica de COVID-19 din cauza lipsei de materiale individuale de protecție, personalul de laborator prea încărcat cu testarea pentru COVID-19.
• Lipsa medicamentelor raportată de către pacienți din cauza restricţiilor de circulaţie impuse rapid, care nu le-au dat timp pentru pregătirea în avans, lipsa mijloacelor de transport personal sau public, lipsa stocurilor de medicamente din spitalele publice.
• Întreruperea suportului nutrițional.
• Persoanele cu tuberculoză au dificultăţi în procurarea de alimente, deoarece mulţi sunt plătiţi zilnic și cumpără mâncare în fiecare zi.
• Informații false vehiculate în comunități.

România nu se află printre ţările care au răspuns la aceste evaluări dar scenariul din celelalte ţări şi dificultăţile cu care se confruntă atât pacienţii cât şi sistemul de îngrijiri medico-sociale se vor regăsi şi în ţara noastră. Este important să învăţăm din experienţa altor ţari şi să încercăm să anticipăm problemele ce vor apărea în curând.

Vom prezenta, în perioada următoare, situaţiile pe care le-am identificat noi în 5 judeţe şi municipiul Bucureşti cu potenţial de a influenţa negativ accesul persoanelor afectate de tuberculoză la servicii medicale şi de suport în comunitate.

*Tările din care au fost colectate date până acum sunt: Afganistan, Bangladesh, Cambodgia, Camerun, Coasta de Fildeș, India, Indonezia, Kazahstan, Kenya, Moldova, Mozambic, Nepal, Nigeria, Peru, Filipine, Africa de Sud, Tadjikistan, Thailanda, Turkmenistan, Uganda, Ucraina, Uzbekistan, Vietnam, Zambia, Zimbabwe.

The post În lupta împotriva pandemiei COVID-19 este important să nu uităm de boala contagioasă care omoară cei mai mulţi oameni pe glob în fiecare an – tuberculoza first appeared on Stop TB Romania.

Acestea sunt, pe scurt, concluziile Raportului de Monitorizare privind disponibilitatea și accesul la medicamentele pentru tuberculoză în România, publicat de Fundaţia Romanian Angel Appeal în ianuarie 2020 (citiţi raportul integral aici: http://bit.ly/Raport-Monitorizare-Medicamente-TBC_2020).

România se află de mulţi ani în situaţia de a nu-şi îndeplini complet obligaţiile faţă de pacienţi, fie din insuficienţa fondurilor, fie dintr-o birocraţie care ţine cont mai degrabă de respectarea unor proceduri complicate şi îndelungate, în detrimentul slavării vieţii oamenilor.

Pentru ca un medicament anti TBC să ajungă de la producător la pacient sunt necesare aprobările și avizele a 12 departamente/agenții diferite. Birocrația excesivă și fragmentarea pronunțată a responsabilităților reprezintă rădăcina problemelor din domeniu.

Cauzele problemelor existente în prezent în achiziția medicamentelor anti tuberculoză în România includ:

• Birocrația procedurilor și fragmentarea excesivă a responsabilității în sistem: 12 departamente și agenții diferite sunt implicate în procedurile prin care achizițiile de medicamente anti TBC sunt realizate.
• Absența atribuirii unui preț maximal în catalogul național al prețurilor, rezultând imposibilitatea demarării achizițiilor centralizate.
• Un număr semnificativ de medicamente anti TBC nu sunt înregistrate pe piața din România
• Situația complicată a procedurii de achiziție centralizată

Raportul analizează modificările survenite în accesul pacienţilor la medicamente anti-tuberculoase de la momentul elaborării şi publicării primului raport, în 2017 (http://bit.ly/RaportAlerta).

Privite în oglindă, se observă că unele recomandări de acum 2 ani nu au fost încă puse în aplicare.

The post Situaţia medicamentelor anti-tuberculoase în România în 2020 first appeared on Stop TB Romania.

Ziua Mondială de Luptă împotriva Tuberculozei, 24.03.2020

Atunci când am început să ne pregătim pentru Ziua Mondială de Luptă împotriva Tuberculozei, undeva la începutul anului, nu ne-am fi imaginat că 24 Martie ne va pune în fața uneia dintre cele mai dramatice experiențe pentru umanitate: competiția între doi microbi care afectează grav plămânii, coronavirus și bacilul tuberculozei, și care au potențial letal.

În România mor în fiecare zi 3 oameni uciși de tuberculoză. În prima zi în care România a înregistrat primele decese cauzate de COVID-19, probabil că trei români și-au pierdut viața din cauza tuberculozei. Un tablou pe care medicii care tratează această boală, pacienții, organizațiile non-guvernamentale precum Romanian Angel Appeal (www.raa.ro) și membrii Parteneriatului Stop TB România (http://stop-tb.ro/) îl cunosc de ani de zile iar acum are o altă reprezentare în fața tuturor.

Tuberculoza este boală infecțioasă care ucide cei mai mulți oameni la nivel mondial; în jur de 4.000 de persoane mor zlinic, iar bilanțul anual se ridică la 1,5 milioane de decese. România e țara cea mai lovită din Uniunea Europeană când vine vorba de tuberculoză. Din fericire, cifrele sunt în scădere, dar departe de a fi în parametrii celorlaltor țări din UE.

România a înregistrat 9.070 de cazuri noi de tuberculoză numai în primele nouă luni ale anului 2019. Suntem pe primul loc în Uniunea Europeană la numărul îmbolnăvirilor, chiar dacă numărul bolnavilor e cu 500 mai mic decăt anul precendent în aceeași perioadă. 391 dintre aceste cazuri sunt copii, iar mortalitatea pe care o înregistrăm din cauza tuberculozei e una mare, 4.1 la suta de mii de locuitori.

Organizația Mondială a Sănătății trage un mare semnal de alarmă în contextul noii pandemii SARS-CoV-2: printre cele mai expuse categorii în fața infecției cu coronavirus sunt persoanele infectate cu tuberculoză și care au deja o suferință pulmonară. Mai mult, recomandările OMS vizează asigurarea stocurilor de antibiotice de primă linie, dar mai ales a stocurilor de medicamente pentru formele grave de tuberculoză cu rezistențe mari și foarte mari la antibiotice, tuberculoza multidrog-rezistentă (MDR) și tuberculoza extensiv rezistentă (XDR).

În acest context, ziua de 24 Martie – Ziua Modială de Luptă împotriva Tuberculozei este prilejul cu care tragem și noi un semnal de alarmă către responsabilii statului român, la nivel central și local: e nevoie de achiziționarea acestor tratamente cât mai repede posibil, cu atât mai mult cu cât spitalele de pneumologie sunt în linia a doua de luptă împotriva pandemiei COVID-19. Solicităm managerilor de spitale să se asigure că au toate medicamentele necesare tratării pacienților cu tuberculoză, în special tuberculoză rezistentă. Nu este momentul să faceți economii la tratament!

În ultima perioadă, până la COVID -19, în paralel cu monitorizarea situației medicamentelor anti-TB (http://bit.ly/Raport-Monitorizare-Medicamente-TBC_2020), Ministerul Sănătății, Institutul Național de Sănătate Publică , Institutul de Pneumoftiziologie Marius Nasta din București și experții Romanian Angel Appeal, cu sprijinul OMS și al Fondului Global de Luptă împotriva SIDA, Tuberculozei și Malariei, au efectuat o analiza critică a situației și au colaborat la identificarea celor mai bune soluții pentru ca toți pacienții cu tuberculoză să aibă acces la toate schemele de tratament recomandate de OMS.

Pandemia COVID-19, deși ne-a încetinit eforturile, ne-a demonstrat că, în situații de criză declanșate de epidemii cu risc major, sistemele de sănătate pot și trebuie să implementeze mecanisme flexibile și realiste de achiziții pentru medicamentele salvatoare de vieți. Această lecție trebuie, desigur, transferată și în domeniul achizițiilor medicamentelor anti-TB. Dacă nu vom face asta, nu vom fi învățat nimic!

Tratamentele integrale pentru un pacient cu tuberculoză MDR sau XDR costă în jur de 15.000 de euro/pacient iar România număra 242 de astfel de cazuri în primele 9 luni ale lui 2019. Un număr mic de pacienți, dar, fără tratamentul potrivit, cu risc de infecție gravă pentru alți oameni.

Poate mai mult ca niciodată, în contextul noii pandemii, e evident cât de importantă este limitarea extinderii infecției cu orice microb care pune viața oamenilor în pericol, așa cum este și tuberculoza.

V-am obișnuit din anii precedenți să facem câte un eveniment care să marcheze lupta noastră împotriva tuberculozei care să nu treacă neobservat. Am iluminat în roșu, culoarea de luptă împotriva acestei boli, clădiri importante din capitala României, care, astfel, s-a aliniat campaniei mondiale împotriva tuberculozei: iluminarea în roșu a clădirilor emblematice din lumea întreagă.

Anul acesta, pentru prima oară, campania Parteneriatului Stop TB România a reușit să treacă de granițele capitalei și să adune laolaltă (virtual) ONG-uri, autorități locale și instituții din încă 5 județe (Arad, Bacău, Constanța, Dolj și Iași), semn că lupta împotriva TB este și trebuie să rămână un efort al întregii comunități. Lista completă a tuturor partenerilor AICI.

Chiar dacă suntem într-o situație aparte, totuși marcăm și anul acesta Ziua Mondială de Luptă împotriva Tuberculozei, îndemnându-vă însă să rămâneți acasă.

Cu ajutorul Primăriei Generale a Capitalei vom ilumina Arcul de Triumf la apusul zilei de 24 Martie. Lupta noastră continuă! Avem nevoie de susținerea voastră.

Persoană de contact Fundația Romanian Angel Appeal

Dr. Sivia Asandi, Director General

silvia.asandi@raa.ro

0726266239

The post TUBERCULOZA ȘI COVID-19, cele mai mari provocări infecțioase ale României în 2020 first appeared on Stop TB Romania.

Din cauza evoluției nedorite a infecției cu coronavirus la nivel mondial, dar și în România, suntem într-o situație fără precedent.

Din data de 16.03.2020, în România a fost decretată starea de urgență, ceea ce duce la anularea evenimentelor pe care Parteneriatul Stop TB România le pregătise pentru 24 martie, Ziua Mondială de Luptă împotriva Tuberculozei.

Asta nu înseamnă că lupta noastră împotriva celei mai periculoase boli infecțioase cu care se confruntă România, tuberculoza, este lăsată de o parte.

Misiunea noastră, a tututor, poate fi îngreunată de pandemia de coronavirus din cauza faptului că toți pacienții care au sau au avut tuberculoză reprezintă  una dintre grupele de risc ale populației.

Anul acesta, lupta împotriva tuberculozei capătă o alta dimensiune. E, poate, prima oară când înțelegem cu adevărat ce înseamnă o epidemie și, de aceea, este nevoie să luăm și noi măsuri speciale.

Evenimentele din data de 24 martie 2020 vor avea loc online, astfel încăt vă așteptăm alături de noi în acest mediu sigur, să le arătăm persoanelor afectate de tuberculoză că nu sunt singure, mai ales în astfel de timpuri.

Ziua Mondială de Luptă împotriva Tuberculozei, 24 martie, este cel mai bun moment să ne reamintim ca scopul comun al cercetătorilor, medicilor, organizațiilor, pacienților care luptă împotriva tuberculozei este acela de a pune capăt epidemiei de tuberculoză până în 2030.

STOP TB!

The post Ziua Mondială de Luptă împotriva Tuberculozei în vremea coronavirusului first appeared on Stop TB Romania.

Planul a fost elaborat încă de anul trecut și este primul document strategic în domeniul HIV/SIDA din ultimii 10 ani. Planul vine să acopere lipsa unei Strategii Naționale HIV/SIDA și poate da o direcție coerentă și sustenabilă serviciilor de preventie care acum sunt oferite în mod covârșitor de organizații nonguvernamentale, cu sprijin financiar internațional.

Puteți semna petiția pentru urgentarea adoptării acestui Plan aici. 

Gasiţi aici contribuţia societăţii civile din România la Mecanismul Evaluării Periodice Universale (Universal Periodic Review/UPR) din cadrul ONU şi problemele identificate în domeniul HIV/SIDA la care Guvernul României trebuie să răspundă.

The post Ministerul Sănătății îndemnat să urgenteze aprobarea Planului Național Strategic HIV/SIDA 2018-2020 first appeared on Stop TB Romania.